luni, 10 ianuarie 2011

Despre cerșetori

Am tot citit pe ici, pe colo că problema noastră sunt cerșetorii. Într-adevăr, așa este, dar ce ne facem cu cerșetorul din noi?
Cerșetorul interior e acea parte a personalității fiecăruia care oricât i s-ar da, tot nu se satură și cere in mod constant cu convingerea că odată și-odată tot i se va oferi ceva substanțial.
Mai întâi voi vorbi despre cerșetorul de pe stradă, cel care zice: "Nenea, îmi dai și mie un ban?" și de care de cele mai multe ori ți se face milă fiindcă e copil și stă acolo jos pe pavaj.
Mulți cunosc realitatea despre acel copilaș care, de multe ori nu are nicio vină că părinții lui îl trimit la cerșit, el fiind singura sursă de bani în acea familie. Dacă s-ar investi acei bani în mâncare, sincer, eu mi-aș da restul care rămâne după ce cumpăr o pâine fiindcă știu că acei bani nu fac niciun rău nimănui, dar realitatea e de multe ori exact pe dos. Părinții (care nu știu dacă părinți mai pot fi numiți) își trimit copiii să ceară bani de la omul care trage pentru fiecare leu care intră pe card, pentru ca să își întrețină viciul.
Fraților, hai să ne trezim un pic și să analizăm situația. Avem pământ bun de lucrat și noi murim de foame sau importăm mâncarea pe care ne-o putem face singuri la un preț mai mic. De ce nu facem nimic cu acele terenuri? Mulți nu mai pot să le lucreze (e corect), nepoții se fac ingineri (e bine și asta) și vine străinul la noi să investească în agricultură fiindcă noi avem cu ce, dar nu avem cu cine (e frumos?).
Cei disperați pleacă de aici și se duc să facă agricultură la străini, în loc să lucreze pământul care e mai sănătos decât cel din U.E. Dar există și cazuri în care pur și simplu meseria lor nu se caută aici și deci, se duc acolo unde se pot realiza (mi se pare cât se poate de corect).
Cei disperați și leneși pleacă peste hotare și se apucă de cerșit, furat și alte lucruri care nu ne aduc cinste.
Cam atât despre cerșetorul de pe stradă.
Voi vorbi despre cerșetorul din noi, din fiecare. În viziunea mea, în fiecare dintre noi există un cerșetor care, cum am spus mai sus, așteaptă să primească ceva pe gratis.
Și mi se pare normal să spun că în fiecare din noi zace câte un cerșetor din 2 motive:
1. cu toții suntem milogii vieții
2. cu toții avem sau am avut un moment în care am cerut ceva în schimbul a nimic.
Cerșetorul interior se manifestă în momentul în care un individ e prins cu mâța-n sac, are o problemă și trebuie să o rezolve cât se poate de repede, altfel va pierde ceva destul de important pentru el și lista mai poate continua. Ideea de bază e că cerșetorul interior e mai parșiv decât cel de pe stradă întrucât pe cel de pe stradă nu îl întâlnești în fiecare zi, pe când cel din tine îl vezi în oglindă în fiecare dimineață.
Eu unul incerc sa il las în spate pe acest cerșetor deși apt de lucru fiindcă mă trage înapoi. Lucrul ăsta te sfatuiesc să-l faci și tu, dragul meu cititor.


Numai bine!