joi, 20 octombrie 2011

La simpozion

      În calitate de viitor asistent medical generalist, am decis să particip la un Simpozion al Ordinul Asistenților Medicali Generaliști a Moașelor și Asistenților Medicali din România, Filiala Bistrița-Năsăud în calitate de spectator.
      Per ansamblu, mi s-a părut puțin sub așteptările mele, în ceea ce privește calitatea prezentărilor (ca parte „artistică”) și modul în care acestea au fost prezentate (mi s-a părut că la multe lucrări s-a dat copy-paste, citite fiind chiar de autorii lor, care, în mod normal ar trebui să puncteze anumite idei din respectiva lucrare). Pe lângă emoțiile primei prezentări în fața unui auditoriu, pot spune că am aflat lucruri destul de interesante în ceea ce privește activitatea mea.
     Și totuși,s-a repetat același lucru de cel puțin 5 ori în acea prezentare, și anume folosirea abuzivă a antibioticelor de către omul de rând. Personal, cred că acest simpozion s-ar adresa omului de rând și nicidecum unui cadru medical care știe ce și cum. Pentru mine a fost o educație pentru sănătate și nimic mai mult.
      Câteva lucrări au atins și au punctat câteva aspecte ale temei simpozionului:
  • evitarea administrării antibioticelor de către părinți în afecțiunile respiratorii virale, dar și a automedicației (un lucru cu care sunt în totalitate de acord);
  • importanța educației pentru sănătate în ceea ce privește simptomatologia și tratamentul bolilor, dar și complicațiile ce pot apărea în cazul automedicației și tratamentului necorespunzător a unei afecțiuni;
  • ce e de făcut pentru a scădea (măcar) consumul de antibiotice (dacă nu, și a celorlalte medicamente);
  • și ultimul aspect, dar nu și cel din urmă, folosirea dezinfectantelor așa cum trebuie și cât mai des posibil pentru a nu înregistra infecții intraspitalicești (nosocomiale).
      Ceea ce nu s-a spus, și mi-a părut rău că nu s-a spus, a fost un plan sau chiar exemplu practic de combatere a consumului excesiv de antibiotice care, evident duce la creșterea rezistenței bacteriilor patogene la medicamentele antimicrobiene și rezultatele scontate, sau, de ce nu, chiar obținute.
      Eu cred că doar așa putem învăța unii de la alții să facem ceea ce trebuie în primul rând, pentru noi, ca indivizi și mai apoi din punctul de vedere al cadrului medical, pentru ca să avem acea „populație sănătoasă” mult dorită.


      Tu ce crezi?


Numai bine!