Liliacul Willy

      Aşa mi-a venit să-l botez pe liliacul care zbura azi bezmetic orientându-se agil după "sonarul" propriu.
      Trebuie să vă mărturisesc faptul că acesta a fost primul liliac pe care l-am văzut vreodată. Ce e drept, i-am şi făcut câteva poze ca să îmi aduc aminte de el pe când voi fi externat.
      Îl cam invidiez pe bezmeticul Willy pentru că el nu ştie ce e aia boală, ce e ăla spital, ce înseamnă să stai ţintuit în aceeaşi clădire timp de două săptămâni. El îşi face zborul liniştit fără să dea vreo explicaţie cuiva despre "scopul şi durata" zborului. De ce să dea vreo explicaţie? Oricum el zboară bezmetic şi fără să aibă un anume ţel. Cât despre durată, el va zbura până ce va obosi.
      Singurul lucru care îi ocupă mintea e sa îşi umple stomăcelul cu ceva bun şi să zboare liber.
      Câteodată, şi noi, oamenii, ar trebui să luăm exemplul liliacului Willy. Pur şi simplu ar trebui să uităm de problemele ce ne umplu viaţa în mod inutil şi să profităm cu adevărat de ceea ce înseamnă viaţa. Şi aici mă refer la viaţa virtuală, plină de "1" şi "0", dar afişată atrăgător sub forma site-urilor de socializare, a programelor de instant messaging şi alte invenţii pe care le avem de cand a aparut calculatorul personal.
      Îmi imaginez strazile pline de oameni care zâmbesc, nu au ultimele gadget-uri asupra lor şi deci, în consecinţă se bucură până şi de simplul act al pasului.
      Cantitatea enormă de informaţii mai mult sau mai puţin bune din punct de vedere calitativ a început să îşi arate colţii prin simplul fapt al distrugerii spiritului uman. Sunt distruse sentimente, reactii şi valori morale. Liliacul Willy nu stie ce e aia internet, chat, facebook, blog; el isi vede linistit ultrasunetele lui si zboara precum un avion de hartie mai mult sau mai putin stangaci aruncat.
      Omul, in setea lui de progres a uitat sa se joace in nisip, a uitat demult cum e sa primeasca un bulgare de zapada, a uitat de banala raceala si de leacurile babesti. In schimb, a inceput sa vorbeasca si sa se fereasca de virusuri gripale si alte infectii. Ba mai mult, a inceput sa se isterizeze din cauza unor chestii minore.
      Eu sper sa imi pastrez simplitatea si ce a mai ramas neatins de cotidian, si anume, sufletul. Acelasi lucru il doresc intregii umanitati. Mi-as mai dori ca zambetul lor sa nu fie un zambet fortat de lentila unui aparat foto sau a unei camere de filmat ci un zambet natural care se vede si se simte si sa zboare in viata precum bezmeticul Willy.

Numai bine!

Sarbatorind femeia

      Femeia, definitie: Femeia reprezinta izvorul fizic al vietii fizice, un amestec omogen de pasiune, afectiune, grija, devotament, nebunie, gingasie, frumusete, blandete si nu in ultimul rand, rostul barbatilor (intregi la minte) pe acest pamant.
      Ca barbat sau baiat visezi mereu sa o intalnesti pe cea cu care iti vei petrece cu drag restul vietii. Unii din noi o gasesc pe EA, altii nu. Si cum sa nu iubesti femeia? Cum sa nu ii spui macar o data in viata ca iti este draga indiferent de gradul de rudenie, statutul sau rolul pe care il are atat in societate, cat si in viata ei intima.
      Eu sunt de parere ca orice femeie e o floare ce trebuie ocrotita de orice factor de stres al cotidianului care reprezinta o furtuna devastatoare si trebuie lasata sa simta mangaierea dulce a soarelui iubirii.
      Respect si accept femeia pentru ceea ce este si nu pentru ce as vrea eu sa fie, pentru ca asta e cheia spre... esec!
      Inchin acest articol tuturor femeilor din lume pentru ca fiecare femeie in aceasta zi va trebui sa se simta speciala. Si chiar daca e ziua femeii, nu trebuie sa sarbatoreasca barbatul pana pica in cap. Ideea e sa fie o armonie intre femeie si barbat in asa fel incat sarbatoarea sa fie unica in an! Din acest motiv, voi transmite tuturor femeilor din lume un calduros si sincer "La multi ani!".
      Chiar daca sunt in spital si trebuie sa ma fac bine, eu imi fac timp si pentru lucruri simple precum contemplarea naturii si mai ales a ghioceilor care acum, timizi, si-au scos capsorul lor alb si gingas de sub zapezile albe si reci.

      In incheiere, eu urez tuturor femeilor un calduros "La multi ani!", multa sanatate si Bunul Dumnezeu sa le aiba in paza!

Numai bine!

Cristale de algocalmin

      Ninge afara. E inca sezonul sa mai ninga chiar daca baba Dochia isi da acum jos cojoacele. Se pare ca azi si-a dat jos un cojoc.

      Eu acum sunt in salon si astept sa vina ziua in care ma voi opera. Abia astept sa ma operez sa pot sa scap de "bombonica" din falca. E destul de sacaitor ca nu prea pot manca. Ma incred in Bunul Dumnezeu si in medicii care stiu sigur ca vor face tot ce pot ca eu sa ma vindec. Cazul meu am vazut ca prezinta interes pentru mai toata lumea de aici si asta e o treaba buna. Acum chiar ma simt ca fiind unic, nu ca nu as fi (nu stiu cum de poate sa incapa atata modestie in fizicul meu).

      Acum sa revenim la lucruri mai pamantesti. Am vrut sa scriu aseara despre sintagma "Omul sfinteste locul", dar pe la vreo 2 jumate mi-am dat seama ca deja o dau in lambada si am zis ca e mai bine sa ma pun la somn.

      Vroiam sa povestesc despre faptul ca se pot respecta regulile si normele care asigura un succes demn de invidiat. Vroiam sa povestesc ca se pot crea conditii cat de cat placute si se poate vorbi frumos cu pacientii, fara sa se ia vreun ban.

      Stiu ca te miri, dragul meu cititor, dar crede-ma ca asta am vazut de aici, din patul de spital. Si nu numai pe patul de spital, ci si in stagiul meu de practica.

      Aici, in spital, am gasit fel de fel de oameni care mai de care, fiecare cu boala si cazul lui, unic in felul lui, oricat de asemanatoare ar fi doua cazuri intre ele.

      Ninge afara cu fulgi care seamana cu cristalele de algocalmin injectabil. E un peisaj destul de dragut mai ales ca totusi, imi place sa vad cum ninge, dar nu imi place cand zapada incepe a se topi. Langa geam, ca acolo se prinde Radio Renasterea, se afla un telefon si de acolo se aude Sfanta Liturghie. Va veni si preotul spitalului, dar simt ca voi avea curaj sa infrunt boala care m-a adus aici. Nu imi pare rau pentru ca acasa nu stiu daca faceam ceva pentru a-mi rezolva problema.

      Abia astept sa ajung acasa si sa trag un somn si sa ma pun din nou pe comentat/criticat/apreciat ceea ce aud la radio, vad pe TV sau ce stiu eu mai ce.

Numai bine! Sanatate!

Spaga

      Spaga, mita etc., etc, este cel mai josnic si ilicit mod de a castiga o suma de bani.
      Avantaje ar fi de ambele parti: cel care ofera are garantia ca a dat un ban, da' sta in fata, pe cand cel care primeste are satisfactia ca primeste un ban in plus fara sa fie intrebat de cineva sau impozitat de catre statul roman.
      Partea proasta e ca la noi (e ca la nimeni) s-a impamantenit acest obicei barbar de balcanic. Acest obicei bolnav ma dezgusta pana in maduva oaselor si sunt gata sa condamn pe oricine impinge pliculetul cu bani pentru a avea un avantaj, a obtine un favor, a avea acces la ceea ce nu e voie si pentru a plati in plus pe cineva pentru un serviciu pentru care e deja platit.
      Problema se pune ca noi nu mai vrem coruptie in tara, ii vrem morti pe cei care cu nonsalanta ne sug banii din buzunare precum tantarii sangele din vasele sangvine. De aici se observa si setea noastra de sange si de circ (suntem urmasii romanilor, dar facem totul intr-un mod grotesc precum balcanicii). Sa nu uitam cine anume i-a invatat pe cei care au fost candva oameni cinstiti sa devina necinstiti.
      Primii la mana sunt medicii care au fost rasfatati de oamenii necajiti cu bani si alte stimulente pentru ca pacientii lor sa se vindece sau sa li se amelioreze starea. Bineinteles, s-a refuzat o data, s-a refuzat a doua oara, dar totusi s-au luat banii si a treia oara nu se face nimic pana ce in buzunarul medicului nu ajunge pliculetul ingrasat precum un porc tocmai in buzunarul medicului care, vazand argintii cum stralucesc in intunericul prostiei, lipsei de umanitate si de scrupule incepe a-si schimba comportamentul cu 180 de grade.
       Un alt sector in care luarea de mita e un al doilea venit, e birocratia. Acolo e dezastru. Nu ai banul? Esti praf sau nu rezolvi nimic si pe deasupra iti mai si creezi probleme.
      Singura rezolvare pe care o intrevad e fie saracia completa a celor ce dau si primesc sau executia celor mai devreme.
      Viitorul "suna bine" pentru spagarii de-o parte si de alta a baricadei.

     Eu ma pun sa dormn ca maine totusi e o zi plina,

      Numai bine!

Ciudat...

      E adevarat ce mi-a spus o asistenta candva: "Cadrele medicale si tiganii sunt la fel cand vine vorba de boli: nu se imbolnavesc des, dar cand se imbolnavesc, se imbolnavesc de-a binelea."
      Asa am patit si eu. In momentul in care mi s-a umflat falca s-a umflat cu tot tacamul: gura inclestata si durere la fortare. Solutia este simpla: interventie chirurgicala.
      Multa lume se streseaza in locul meu. CIUDAT! Ar trebui sa angajez om care sa se streseze pentru mine. Eu unul am incredere in personalul de aici din Cluj, fiindca totul merge ca la carte. Cat despre cei ce lucreaza aici, numai cuvinte de lauda. Pentru ei se merita sa platesti asigurarea medicala pe care statul ti-o cere. Pacat ca statul isi bate joc de ei in ultimul hal pentru ca le ieftineste salariile de se uita la ele prin lupa.
      In spitalul din Bistrita (cei ce cunosc sunt de acord cu mine) cele mai obraznice cadre medicale sunt infirmierele care alta treaba nu au decat sa curete, sa se asigure ca bolnavul e ok, sa vorbeasca frumos cu el oricat de incuiat ar fi si sa aiba macar o doza minima de maniere pentru ca asta conteaza cel mai mult! O vorba buna face cat jumate tratamentul. Un alt aspect e ca infirmierele ajung sa puna pana si diagnostice mai bine decat doctorii. E normal? Intr-o zi am auzit duma dumelor din gura unei infirmiere care se batea cu pumnul in piept ca ea putea pune diagnosticul dupa mirosul materiilor fecale eliminate de viitorul pacient. De ce nu s-a dus la facultatea de medicina daca poate pune diagnosticul dupa rahat?
      Eu zic asa: e mai bine sa se separe atributiile in fisa postului cat se poate de clar si unde nu se respecta ceva, sa se aplice sanctiunea cuvenita.
      Te las, dragul meu cititor pentru ca a venit masa si as vrea sa mananc pana nu se raceste.


      Numai bine, sanatate!